joi, 25 februarie 2021

Marşul pentru cucerirea împărăţiilor acestui veac

 

Capitolul 5

Marşul pentru cucerirea împărăţiilor acestui veac

 

 

În Luca 19:11-27 există o pildă interesantă care se termină astfel:  

Cât despre vrăjmaşii mei, care n-au vrut să împărăţesc eu peste ei, aduceţi-i încoace şi tăiaţi-i înaintea mea." 

 

Aflăm din această pildă că omul de neam mare este Isus, el se duce într-o ţară îndepărtată, adică cerul, ca să-şi ia o împărăţie; apoi el vine înapoi ca să conducă ţara pe care a primit-o şi ca să ceară socoteală robilor săi pe care i-a înzestrat cu o parte din avuţia sa, eliminând mai apoi pe cei care îl refuză. Exact acest lucru se arată în Apocalipsa între capitolele 5 şi 19, care este un marş victorios al cuceririi împărăţiilor acestui veac şi apoi legarea şi întemniţarea lui Satan Diavolul prezentat în capitolul 20. 

 

Din cartea Geneza vedem pedepsirea lumii de înainte de potop, printr-o urgie mare, dar şi salvarea unora din lumea aceea a violenţei, din cartea Exodul vedem pedepsirea Egiptului asupritor, prin cele zece urgii, dar şi salvarea lui Israel din robie, iar din cartea Apocalipsa vedem pedepsirea unora şi salvarea altora. Vedem în aceste scenarii că mai întâi a fost pedeapsa şi apoi salvarea. Acest şcenariu de cucerire şi pedepsire a celor răi începe la capitolul 6 din cartea Apocalipsa.

 

Cine este Călăreţul de pe calul alb?

 
Apocalipsa 6:

1. Şi am văzut când Mielul a deschis pe cea dintâi din cele şapte peceţi, şi am auzit pe una din cele patru fiinţe zicând cu glas ca de tunet: Vino şi vezi.
2. Şi m-am uitat şi iată un cal alb şi cel care şedea pe el avea un arc; şi i s-a dat lui cununa şi a pornit ca un biruitor ca să biruiască.

 

Vedem din text că acest călăreţ are o cunună de biruitor.

În cartea Apocalipsa cununa este asociată cu victoria finală:

Apocalipsa 2:10. Nu te teme nicidecum de ce ai să suferi. Iată că diavolul are să arunce în temniţă pe unii din voi, ca să vă încerce. Şi veţi avea un necaz de zece zile. Fii credincios până la moarte, şi-ţi voi da cununa vieţii." 

Cine poartă această cunună în textul citat? Domnul Isus! De ce i s-ar da Satanei o cunună? De ce ar fi numit Diavolul un biruitor şi nu Domnul Isus?

Iată şi textul care confirmă această concluzie:


Apocalipsa 14:14. Apoi m-am uitat şi iată un nor alb; şi pe nor şedea Cineva care semăna cu un fiu al omului; pe cap avea o cunună de aur, iar în mână, o seceră ascuţită


Iată şi un alt text ca dovadă extraordinar de precisă a identificarii corecte!

Apocalipsa 19:11. Şi am văzut cerul deschis şi iată un cal alb, şi Cel ce şedea pe el se numeşte Credincios şi Adevărat şi judecă şi se războieşte întru dreptate.


În această dovadă găsim şi rolul călăreţului în această misiune biruitoare:

1. Să judece pe cei de pe pământ ca “Regele regilor şi Domnul domnilor” de pe pământ, cum spune şi Biblia că el va veni să judece pe cei vii şi pe cei morţi (Ioan 5:27, 2Timotei 4:1)


2. Să se războiască întru dreptate cu toţi cei care îi contesta autoritatea, soldaţi sau civili, robi sau oameni liberi, mici sau mari, cum se arată la Apocalipsa 19:18.

 

Atenţie mare deci! Să nu ne lăsăm influentati de diferiti autori. Ar fi inconsecvent sa se interpreteze caleratul alb, ca intr-un loc ar reprezenta pe Satan Diavolul şi în alt loc ar reprezenta pe Isus Christos.


Satan a biruit lumea de mult. Nu ar avea ce birui.

Apocalipsa 12:9. Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit diavolul şi Satana, acela care înşală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui. 

 

Tocmai de aceea începând de la capitolul 6 al cărţii Apocalipsa, ni se prezintă eliberarea treptată a lumii ascultătoare de sub tirania celor răi.

 

 

 

 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu